Sesiunea se desfăşoară sub titlul generic Cercetarea istorică studenţească în mileniul III, pe următoarele secţiuni:

Arheologie şi istorie veche

Istorie medievală şi premodernă (sec. VIII-XVIII)

Istorie modernă şi contemporană (sec. XIX-XXI)

Prezenta ediţie se va desfăşura în ziua de 3 decembrie 2011.

Confirmarea participarii se va face pana la data de 14 noiembrie 2011. De asemenea, în cazul confirmării participării, este necesar un rezumat scris al comunicării (acelaşi termen limită –14 noiembrie) pe adresa popescucornel85@yahoo.com, spre a fi inclus în programul sesiunii ştiinţifice.

Comunicarea va fi predată în format electronic, până la data de 1 februarie 2012, spre a fi inclusă în Buletinul Ştiinţific. Seria Istorie.

Asociaţia „Liberpedia“ vă invită la „Facultatea de Idei Libere. Memoria, trecutul şi drumul, după servitute”, prima conferinţă studenţească despre trecutul recent şi implicaţiile regimului comunist în societatea românească.

INVITAT SPECIAL: Lucian Boia

MODERATOR: lect. dr. Mariu Diaconescu

Fiind o adevărată uşă a viitorului României, trecutul trebuie răscumpărat, pentru a explica, aşa cum se cuvine, atât nostalgia, cât şi aversiunea faţă de regimul comunist. Mai mult, inventarul precis al dogmatismului guvernării comuniste, dar şi al părţii ei practice, represiunea, este indispensabil pentru terapeutica socială, umană şi politică. Memoria istorică (informativă) şi memoria morală (emoţională) pot reprezenta un adevărat magnet pentru cercetarea ulterioară, în profunzime, a complexităţii regimului comunist.

Asociaţia „Liberpedia“ replasează în actualitate reflecţia asupra asumării şi înţelegerii trecutului recent în societatea românească, încurajând interacţiunea dintre idei şi stimulându-i pe studenţi să-şi exprime liber opiniile despre implicaţiile din prezent ale regimului dictatorial antedecembrist. Confruntarea trecutului recent, exerciţiu elementar pentru înţelegerea prezentului, atât în dimeniunea lui scolastică, cât şi prin prisma unei analize afective, susţine investigarea, reevaluarea, asumarea şi îndreptarea erorilor vehiului regim.

Conferinţa se adresează cu precădere studenţilor şi masteranzilor Facultăţii de Istorie care au realizat lucrări teoretice sau empirice, bazate pe cercetări originale ale diverselor aspecte din trecutul comunist. Sunt încurajate însă şi eseurile personale sau lucrările de istorie orală. Pentru a participa la conferinţa „Facultatea de Idei Libere. Memoria, trecutul şi drumul, după servitute“, trimiteţi, până la 26 noiembrie 2011, un rezumat de maximum 300 de cuvinte şi lucrarea-suport pentru prezentare, alături de un scurt CV, la adresa office@liberpedia.ro!

Temele orientative sunt:

• Nostalgia pentru comunism. Interpretări şi explicaţii;
• Politica memoriei. Trecutul ca miză politică;
• Gestionarea relaţiei cu trecutul recent în societăţile post-totalitare;
• Memoria represiunii şi memoria marilor împliniri;
• Omul nou. Supunere pasivă şi participare sau contestare şi rezistenţă;
• Bunăstarea cetăţeanului şi reformele economice în societăţile dictatoriale;
• Miturile naţionale în regimul comunist;
• Naţionalism şi multiculturalism în statul comunist;
• Guvernarea şi elitele politice. Conformismul sau obedienţa elitelor;
• Reforma instituţională în statele comuniste;
• Fenomenul partizan în statele ex-comuniste;
• Reminiscenţe ale regimului comunist în societatea contemporană;
• Trecutul recent în discursul membrilor societăţii civile;
• Schimbările sociale în tranziţia post-totalitară
• Comunitatea publică: minorităţi, migraţie şi diaspora în societăţile post-totalitare;
• Sisteme de justiţie în vechiul şi actualul regim. Justiţia de tranziţie în perioada postcomunistă;
• Societatea civilă în societăţile post-dictatoriale;
• Integrarea în spaţiul european şi perspectivele democraţiei în statele ex-comuniste;

Autorii celor mai bune lucrări prezentate în cadrul „Facultăţii de Idei Libere“ vor participa, gratuit, în perioada 29-31 martie 2012, la dezbateri punctuale şi discuţii in extenso cu privire la problemele identificate în lucrările lor în cadrul unei Şcoli de Excelenţă organizată la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighetul Marmaţiei. Astfel, aceştia vor avea şansa de a vizita unul dintre simbolurile apelului la memorie şi de a înţelege, în detaliu, cu ajutorul mărturiilor şi documentelor, geografia şi cronologia Gulagului românesc. Mai multe detalii puteţi cere la e-mail office@liberpedia.ro sau la tel. 0728.030.348. Informaţii complete găsiţi pe site-ul www.liberpedia.ro.

Urmăriţi seminariile „Facultăţii de Idei Libere“:

26 noiembrie – Facultatea de Filosofie

3 decembrie – Facultatea de Istorie

10 decembrie – Facultatea de Ştiinţe Politice

17 decembrie – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

CENTRUL DE STUDII EURO-ATLANTICE AL UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Cursurile oferite GRATUIT, în baza unei finanţări provenite din partea Comisei Europene, se desfăşoară în cadrul unui an universitar 2011-2012 (o singura dată pe săptămână) şi au echivalentul a 3 credite pentru studenţii Universităţii din Bucureşti, fiind în acelaşi timp un curs opţional şi pentru studenţii altor universităţi. În cele 60 de ore ale modulului se vor studia: Istoria procesului construirii Uniunii Europene, Instituţiile Uniunii Europene, Economia procesului de integrare europeană, Evoluţiile recente în cadrul Uniunii Europene.

Cursul va începe în luna noiembrie 2011 şi se va încheia în iunie 2012, prin acordarea unui certificat care atestă pregătirea în domeniul integrării europene. Atestatul este recunoscut de către Universitatea din Bucureşti şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Dosarele, alcătuite din cererile de înscriere, copia după buletinul de identitate şi copia carnetului de student vizat pe anul 2011-2012 (sau adeverinţa de student de la facultate) se primesc în perioada  17 OCTOMBRIE-15 NOIEMBRIE  2011, la Facultatea de Istorie, Centrul de Studii Euro Atlantice, subsol, tel. 021.314 35 08/2253.

Sursa StartUB.

La Simpozion s-au inscris in special masteranzi si doctoranzi de la UAIC, dar si cercetatori de la centrele de arheologie din Piatra  Neamt, Galati, Bucuresti si Suceava. Anul acesta numarul persoanelor inscrise a trecut de zece. Din pacate, activitatea de la inceputul anului universitar a fost atat de ampla incat multi tineri care au anuntat ca vor dori sa se inscrie au renuntat, deoarece nu au avut suficient timp pentru a se pregati. Ii asteptam anul viitor, cand vom organiza un simpozion despre transportul terestru si maritim in preistorie, a mai adaugat  lect. univ. dr. Vasile Cotiuga.

Deschiderea va avea loc pe 21 octombrie 2011, la ora 10.00, prilej cu care, Attila Laszlo, va tine un scurt discurs. Pe 21 si 22 octombrie masteranzii, doctoranzii si cercetatorii inscrisi isi vor prezenta lucrarile, pe baza carora vor purta un dialog. Scopul acestui proiect este de a aduna la Iasi tineri doctoranzi, masteranzi si specialisti care lucreaza in domeniul preistoriei si a le oferi ocazia de a interactiona si a lega relatii de prietenie, a mai precizat secretarul Simpozionului.

Lucrarile prezentate la simpozion vor aparea in International Journal of Conservation Science şi Studia Antiqua et Archaeologica, doua publicatii ale Platformei Arheoinvest si Facultatea de Istorie,UAIC.S impozionul Arheoinvest este un proiect al Platformei Arheoinvest a UAIC.

Sursa: Universitatea “Al. I. Cuza”

Facultatea de Istorie si Filologie

Departamentul de Istorie, Arheologie si Muzeologie

va invita la

SESIUNEA NATIONALA A CERCURILOR STIINTIFICE STUDENTESTI

Editia a XIX-a

11-12 noiembrie 2011

Pot participa studenti, masteranzi, doctoranzi in toate domeniile numite mai sus. Lucrarile vor fi publicate in “Buletinul Cercurilor Stiintifice Studentesti”, nr.18/2012 (http.istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/pag1bcss.html).

Rezumatele comunicarilor pot fi trimise la adresa de e-mail: sesiuneanationalaistorie@yahoo.com.

Pana la data de 3 noiembrie 2011, organizatorii vor confirma inscrierea participantilor.

Domeniile eligibile sunt următoarele:

-         Antropologie

-         Istorie

-         Sociologie

-         Ştiinţe politice

Şcoala Doctorală Francofonă de Ştiinţe Sociale (EDSS) funcţionează pe baza sistemului creditelor transferabile, oferind un program de studii specific anului I de doctorat (cursuri, seminarii, tutorate, şcoli de vară, etc.) organizat în colaborare cu profesori francezi şi francofoni din universităţile partenere.

Programul complet are o valoare de 60 de credite (ECTS): doctoranzii admişi pot obţine toate aceste credite de la Şcoala Doctorală Francofonă urmând ca, la sfârşitul anului I, ele să fie transferate, pe baza convenţiilor existente, către şcolile doctorale de origine. Pe toată perioada programului, doctoranzii admişi nu vor părăsi şcolile doctorale de origine (sau pe directorii de teză aleşi), ci doar vor obţine creditele necesare din activităţile propuse de Şcoala Doctorală Francofonă.

Şcoala Doctorală Francofonă de Ştiinţe Sociale (EDSS), fondată în 1993 cu sprijinul Agenţiei Universitare a Francofoniei, reprezintă un consorţiu în care sunt prezente, alături de Universitatea din Bucureşti, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Université Libre de Bruxelles, Université Bordeaux IV, Université Laval, Nouvelle Université Bulgare, Universitatea Pedagogică de Stat din Rep. Moldova. De-a lungul celor aproape două decenii de existenţă, Şcoala Doctorală Francofonă a contribuit la formarea multor generaţii de cercetători români în ştiinţele sociale, fiind de asemenea şi principala « poartă de ieşire » către Occident a doctoranzilor francofoni, prin multiplele tipuri de burse şi acorduri de cotutelă pe care le-a favorizat. Funcţionând în actuala formulă din 2008, Şcoala Doctorală Francofonă a oferit doctoranzilor de anul I cursuri şi tutorate săptămânale susţinute în limba franceză de profesori invitaţi din universităţile partenere, a organizat şcoli de vară în colaborare cu universităţile partenere occidentale şi din regiune (câte două pe an, la Sofia şi la Chişinău) şi a oferit burse pentru continuarea cercetărilor doctorale în format de cotutelă în universităţile partenere occidentale.

Documente necesare:

-         Proiectul de teză (problematică, ipoteze, corpus, bibliografie; 5-7 pagini)

-         Curriculum vitae (cu detalierea parcursului universitar)

-         Scrisoare de intenţie

-         Adeverinţă de admitere la doctorat (poate fi adusă ulterior).

Cu excepţia adeverinţei de admitere, celelalte documente trebuie redactate în limba franceză.

Toate activităţile de la Şcoala Doctorală Francofonă se desfăşoară în limba franceză şi au loc în perioada ianuarie – iulie.

Dosarul trebuie trimis prin e-mail la adresa edss@g.unibuc.ro până la data de 20 octombrie 2011. Doctoranzii selectaţi vor fi invitaţi apoi la un interviu pe baza proiectului de teză.

Pentru mai multe informaţii, puteţi consulta site-ul www.edss.ro sau puteţi scrie la adresa edss@g.unibuc.ro.

Unul din momentele definitorii ale secolului  al XIX-lea  a fost reprezentat de ascensiunea lui Louis Napoleon Bonaparte pe scena politică internaţională, mai întâi ca preşedinte al celei de-a II-a Republici franceze, în 1848, iar mai apoi ca împărat şi creator al celui de-al doilea Imperiu Francez, după lovitura de stat din decembrie 1851 şi proclamarea sa, în anul următor, ca Împărat al Imperiului francez, sub numele de Napoleon al III-lea, continuator demn al unchiului său, marele Napoleon Bonaparte.

Consolidarea regimului napoleonian şi totodată afirmarea celui de-al II-lea Imperiu francez ca mare putere europeană s-a realizat prin Congresul de la Paris ce punea capăt războiului Crimeii.

Înainte de a analiza comportamentul factorilor de decizie francezi în acest război al Crimeii, e necesar să lămurim sursele, natura şi parcursul acestui conflict care a dus în final la afirmarea celui de-al II-lea Imperiu francez  ca mare putere europeană, după ce în 1814 îşi pierduse această calitate.

Principalele pretexte ale izbucnirii conflictului

Sursele conflictuluise regăsesc în chestiunea locurilor sfinte, mai exact în faptul că Imperiul Otoman îi recunoscuse Franţei calitatea de protector al creştinilor, al pelerinilor creştini de pe teritoriul otoman .În această ordine de idei, Imperiul Ţarist s-a simţit ofensat că nu îi este recunoscut şi lui această calitate, mai ales că se putea vorbi de 2 tipuri de creştini: cei catolici şi cei ortodocşi. Cei ortodocşi recunoşteau calitatea de protector mai degrabă Imperiului ţarist decât Franţei, Imperiul ţarist fiind marea putere ortodoxă din zonă.

Deşi această viziune îşi are mulţi adepţi, se poate spune că problema locurilor sfinte a fost doar un pretext, adevărata cauză a acestui război fiind lupta pentru putere, atât politică, cât şi economică. Astfel, vom lua în considerare problema Strâmtorilor, zonă în care Imperiul ţarist dorea să-şi păstreze influenţa neştirbită, dar şi zona în care marile puteri europene aveau mari interese economice, referindu-ne aici în primul rând la Marea Britanie.

Continuarea articolului pe site-ul Historia.

Un articol realizat de Marian Constantin – student Facultatea de Istorie.

Tratatul de la Lisabona, atât de mult discutat şi controversat în mediile politice şi diplomatice ale Uniunii Europene şi-a atins într-un final scopul pentru care a fost creat, şi anume, ratificarea. Deşi a fost pus pe masa discuţiilor în anul 2007, ratificarea lui a avut loc după numeroase dezbateri şi opoziţii venind în special din partea francezilor şi a irlandezilor, în 2009.

Dezbaterea Tratatului de la Lisabona

După eşecul impunerii unei constituţii europene în 2004, scepticismul cu care Tratatul de la Lisabona a fost privit de statele membre ale UE a fost interpretat ca o nouă provocare de a uni şi mai mult Europa. Diferenţele de interese s-au făcut tot mai vizibile, statele înfruntând o evidentă dificutate de „deznaţionalizare – în sensul unei sincere şi prioritare atenţii acordate Uniunii ca întreg pentru o mai mare consolidare a relaţiilor interstatale. Cel mai controversat punct al tratatului de la Lisabona a privit numărul comisarilor europeni, care conform acestuia nu va mai fi egal cu numărul statelor, menţiune care se făcea încă de la Nisa. Irlanda a fost ţara care a protestat cel mai energic împotriva acestui articol al tratatului, îngrijorată de posibila pierdere a dreptului de a lua parte la procesul decizional din interiorul Uniunii prin intemediul comisarului european.

Cu toate acestea, subiectele sensibile pe care tratatul de la Lisabona le-a pus pe masa dezbaterilor nu s-au oprit aici, continuând cu schimbarea majoră pe care a adus-o în sistemul de votare din cadrul Uniunii. Principalele metode de vot pe care organizaţia le foloseşte sunt în număr de trei, folosite în această formulă începând cu Tratatul de la Maastricht: unanimitatea, majoritatea simplă şi nu în ultimul rând, majoritatea calificată.

Cititi continuarea articolului aici.

Un articol realizat de Bulhac Anda – student Facultatea de Istorie.